Cu un număr de 76 de farmacii, din care peste jumătate funcţionează în mediul urban, Sălajul se regăseşte printre judeţele cu cele mai puţine astfel de unităţi. „Într-adevăr, ca număr suntem sub alte judeţe de dimensiuni apropiate, însă raportat la populaţia judeţului, accesul la medicamente este asigurat. Pe de altă parte, în unele judeţe numărul unităţilor farmaceutice este mult prea mare, raportat la numărul locuitorilor acestora”, a explicat Sergiu Mureşan, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Sălaj. Potrivit acestuia, în prezent, în judeţ, funcţionează 36 de farmacii în mediul rural şi 40 în cele patru oraşe ale Sălajului.
În statisticile Ministerului Sănătăţii figurează 7.600 de farmacii, dintre acestea peste 1.000 fiind situate în centre comerciale. Cele mai multe farmacii sunt în Bucureşti, numărul acestora trecând de 900. Capitala este urmată de Iaşi cu aproape 400, Constanţa, Cluj şi Dolj. La polul opus sunt judeţele: Sălaj (79), Caraş-Severin (74) şi Covasna (60).
Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede înfiinţarea farmaciilor în mediul urban în funcţie de un criteriu demografic, care stabileşte numărul maxim de farmacii dintr-un oraş în funcţie de numărul de locuitori. Astfel, poate exista o farmacie la minimum 3.000 de locuitori în Bucureşti, una la minimum 3.500 de locuitori în oraşele reşedinţa de judeţ şi una la minumum 4.000 de locuitori în celelalte oraşe.
În 2010, criteriului de excepţie a fost eliminat, însă Executivul a revenit în acelaşi an asupra deciziei şi a permis din nou deschiderea de farmacii în centrele comerciale. Excepţia de la criteriul demografic permite înfiinţarea farmaciilor în centre comerciale cu suprafaţă de vânzare mare, ce depăşeşte 1.000 de metri pătraţi (iniţial minim 3.000 metri pătraţi), în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse şi de alimentaţie publică, situate într-un singur imobil care utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Iniţial, legea includea şi un criteriu geografic, prin care nu se putea deschide o farmacie la mai puţin de 500 de metri de alta (ulterior 250 de metri de alta), dar acesta a fost eliminat. Anterior legii farmaciei, criteriul demografic era reglementat prin ordin de ministru.
Criteriul demografic urma să fie eliminat din acest an, dar va mai fi menţinut o perioadă nelimitată, o liberalizare a pieţei ducând, potrivit jucătorilor de profil, la creşterea necontrolată a numărului de farmacii, urmată de insolvenţe şi falimente în lanţ, în condiţiile în care numărul farmaciilor este oricum mare şi fără o distribuţie coerentă, fiind concentrate în judeţele cu cele mai mari decontări şi în zonele cu vaduri comerciale.
Majoritatea farmaciilor sunt independente
Dacă în majoritatea judeţelor, cele mai multe farmacii sunt deţinute de marile lanţuri farmaceutice, în Sălaj, procentul acestora este tot printre cele mai mici. „Doar trei lanţuri farmaceutice deţin unităţi în Sălaj, respectiv Catena, Dona şi Sensiblu, iar numărul acestora este mai mic decât cel al farmaciilor independente. Din acest punct de vedere suntem atipici, iar acest fapt, respectiv ca majoritatea farmaciilor să fie independente, este un lucru foarte bun, întrucât se poate menţine, cât de cât, un echilibru în privinţa preţurilor medicamentelor. Este un beneficiu astfel pentru locuitorii judeţului”, a mai spus Sergiu Mureşan.
La nivel naţional, primele cinci reţele de farmacii sunt: Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron. Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.
